Balul Bobocilor 2013 la Colegiul Naţional Avram Iancu. Propunere

Roxana VeseaBalul Bobocilor de la Colegiul Naţional Avram Iancu din acest an se apropie cu repeziciune. Înca două zile până când adolescenţii Bradului îsi vor alege perechea preferată. Domnişoara si Domnişorul Boboc vor fi „soarele şi luna” oraşului multă vreme de aici înainte. Se va vorbi despre ei cu admiraţie, cu invidie, de bine şi de rău, c-aşa e întotdeauna când eşti în prim plan. Holurile liceului, străzile şi parcurile oraşului vor răsuna, mai în şoaptă, mai în gura mare, de comentariile fără sfârşit la adresa lor. Se vor înfiripa probabil prietenii noi şi, de ce nu, câteva poveşti de dragoste de care o să mai auzim. E vârsta adolescenţei, vârsta iubirilor trăite ca-n poveşti…Adrian Stefan

Alexandra-Maria BarnaÎnsă pâna la aflarea aleşilor anului, pretendenţii vor trebui să facă dovada publică că merită să fie în fruntea generaţie lor. Vor trebui să danseze ca nimeni alţii, să arate că ştiu să se îmbrace, să aibă o ţinută aleasă. Cum noi considerăm că frumuseţea nu e doar una fizică – deşi un bal al bobocilor tocmai asta caută în esenţă – ci una care înglobează încă cel puţin alte două caracteristici, morala şi cultura generală a locului în care trăim, propunem ca pretendenţii să treacă, dincolo de cele deja cunoscute, şi prin câteva probe de un asemenea gen. De aceea, am propune juriului să includă câteva întrebări cum ar fi:Ghita Plesa

  1. Care a fost fapta cea mai frumoasă pe care ai facut-o pentru părinţii tăi în ultimul an? Dar pentru cel mai bun prieten al tău? Dar pentru oraşul Brad?
  2. În ce an a fost fondat Liceul Avram Iancu şi cum?

Daiana DobarcauDacă prima întrebare este una deschisă, ce-a de a doua necesită o oarecare muncă de căutare, în special când vine vorba de „cum” a fost fondat liceul brădean. Şi cum ştim că aspiranţii noştri nu au acum timp de căutari, le vom oferi la sfârşitul acestui articol şi sursa de unde îşi pot extrage răspunsurile.Alexandru Breda

Multă frumuseţe tuturor concurenţilor! Să câştige cei care pot fi soarele şi luna!

Sursa informaţie:

Ioan Rusu Abrudeanu. Ţara Moţilor, Capitolul XXVI: Crişenii din Ţara Zarandului

Sit online: http://www.taramotilor.ro/cap26.html

„În era absolutismului austriac zărăndenii au început a ridica şcoale cu învăţători, plătiţi exclusiv de popor, fără nici o intervenţie sau ajutor dela stat. Ei văzuseră atât la 1784, cât şi la 1848, ce “greu e fără oameni cu carte din neamul nostru…”.

Încă în anul 1860, la 11 ani după focul cel mare al revoluţiei, când abia îşi refăcură gospodăriile, prădate de unguri, Românii zărăndeni au hotărât înfiinţarea unui gimnaziu mare cu 8 clase în Brad. Sbuciumările lor pentru adunarea fondurilor, aprobarea statutului etc., sunt descrise în “Monografia gimnaziului”, scrisă cu prilejul jubileului de 50 ani, de actualul director, dr. Ioan Radu (Orăştie 1920. Tip. “Libertatea”).

Gimnaziul s-a deschis la 1869 ca şcoală confesională ortodoxă şi s-a susţinut timp de 50 ani numai din fondurile date de cele 92 comune zărăndene (NOTA 5).

Pe tot cuprinsul ţării nu se poate invoca o pildă asemănătoare cu a acestor Moţi-Crişeni. Fiind aci regiunea minelor de aur, să nu se creadă că aurul din vreo mină a format vreun fond pentru gimnaziu. Nu. Se potriveşte şi aici cântecul: “Munţii noştri aur poartă, noi cerşim din poartă-n poartă”.

Din truda lor, din inima lor, au scos fondul de 58.200 florini, din care s-a susţinut gimnaziul până la unirea Ardealului cu patria mamă.

Mai mult. Aceşti urmaşi ai lui Crişan, încă de pe la anul 1900 au început să adune ban cu ban să facă un fond pentru o nouă clădire de liceu.

La 1914, având 20.000 coroane spre acest scop, au început clădirea cea nouă, astăzi gata, un adevărat monument, – aere perenius, – de jertfă pe altarul culturei româneşti. Puţine licee din România se pot mândri cu o clădire asemănătoare, – poate nici unul cu una atât de luminoasa, de igienica şi într-o poziţie atât de frumoasă şi plină de cele mai frumoase amintiri. O clădire grandioasă aparte cu sală de gimnastică, tot odată sală festivă, cu scenă, galerie, apartament pentru duşuri, garderobă etc., completează liceul. De asemenea locuinţa directorului se va construi ca pavilion separat.

Construcţia acestor clădiri, începută în anul 1914, s-a isbit dela început de greutăţile răsboiului: chemarea sub arme a personalului, scumpirea materialelor şi neregula în transporturi până ce în Septembrie 1916, când inginerul Dusoiu, conducătorul lucrărilor, luate în întreprindere de firma Dusoiu şi Leuca, având cetăţenia României, a fost internat, iar lucrarea a încetat cu totul.

Zidirea abia ajunsese sub acoperiş. Atât firma antreprenoră, cât şi fondul au suferit pagube mari. Cu atât mai mare însă a fost bucuria Crişenilor, când la anul 1921 au putut să ia din nou firul construcţiilor, căci acum îşi vedeau realizat visul, pentru care strămoşii lor îşi vărsase sângele la Mesteacăn, la Târnava, la Buceş, la Cerniţa şi la Ştiurţul din Abrud. Acum erau siguri că gimnaziul lor, în care timp de peste 50 de ani se instruiseră toţi intelectualii din Munţii Apuseni, va deveni în scurt timp liceu.

Lucrările, din lipsă de fonduri, au mers încet şi greu. Nu sunt deplin terminate nici astăzi. Totuşi în anul 1921 şcoala s-a mutat în clădirea cea nouă şi în anul şcolar 1922-23 s-a dat primul examen de bacalureat. Vechiul gimnaziu de astăzi s-a schimbat în liceul Avram Iancu din Brad, – o adevărată mândrie nu numai a Crişenilor, ci a oricărui Român. Ca o dovadă de energia şi însufleţirea acumulată în aceşti urmaşi ai lui Crişan, amintim că toate fondurile, primite de ei dela stat pentru construcţia liceului, dela 1918 până astăzi, fac 1.650.000 lei: din vânzarea de pământuri şi case au încasat 465.000 lei, dela banca Marmorosch, Blanc & Co. în anul 1921 un dar de 200.000 lei, dela “Familia Luptătorilor” 250.000 lei (NOTA 6), în total lei 2.565.000 lei.

Cu suma aceasta au terminat clădirea principală, care era gata numai de roşu în 1916, abia pusă sub acoperiş; au ridicat pavilionul sălei de gimnastică (numai sub acoperiş) şi în anul 1927 au făcut şase sute metri de zid împrejmuitor, urmând ca pe viitor să se aşeze pe el îngrădirea de sârmă. Tot din banii aceştia s-a făcut o reparare radicală a vechei zidiri (acoperiş, adaptări etc.), făcându-se proprie pentru un internat al liceului.

Dacă adaogăm la aceasta fondul de 200.000 coroane, plasat în ea dela 1914 până la 1916 şi 4.000 cor. preţul terenului de 4 jugăre cumpărat în anul 1913 dela banca Crişana (mai bine zis dăruit de Crişana) în valuta de azi (de 30 ori): 6.120.000 lei, avem total 8.685.000 lei, cât a costat liceul, care, după o evaluare cât mai scăzută, valorează azi 20.000.000 lei.

În greutăţile excepţionale de construcţie din anii de după războiu, aceasta numai aşa a fost posibil că comitetul şcolar a lucrat în regie proprie, supraveghiând pas cu pas fiecare cărămidă.

Sufletul acestei acţiuni a fost directorul liceului dr. I. Radu, profesor la gimnaziul din Brad încă din anul 1891, însuşi un Crişan din ţara Băiţii şi fost elev al gimnaziului dela a. 1877 din şcoala primară pregătitoare, anexată gimnaziului.

Paralel cu deschiderea gimnaziului, Zărăndenii au deschis şi şcoale primare centrale, în comunele principale, iar mai târziu în fiecare comună.

Toate aceste erau şcoli confesionale, susţinute numai de Români, cari aici sunt toţi ortodoxi. Abia târziu s-au mai putut obţine unele ajutoare şi dela stat.”

Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s